Angajaţii care se relaxează pe Internet la serviciu sunt mai productivi!

Un raport de cercetare prezentat recent la întâlnirea anuală a Academiei de Management din SUA a prezentat avantajele navigării pe internet: aceasta serveşte drept funcţie importantă de refacere a angajaţilor.

Dar nu toate formele de utilizarea a internetului la locul de muncă au un efect benefic, au descoperit cercetătorii. Transmiterea emailurilor personale este în detrimentul muncii. „Mesajele personale îl pun pe angajat intr-un dublu rol, afectându-le capacitatea de concentrare şi având un efect disruptiv asupra muncii”, susţin cercetătorii Don J. Q. Chen şi Vivien K. G. Lim de la Universitatea Naţională din Singapore.

• Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS
• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”

Cu cât monitorizarea la locul de muncă este mai excesivă, cu atât angajaţii vor accesa mult mai frecvent paginile de internet, afirmă cercetătorii.

Concluziile noului raport au fost aduse în urma a două cercetări. Prima a constat într-un experiment realizat cu ajutorul studenţiilor, iar a doua a reprezentat un sondaj realizat cu ajutorul adulţilor angajaţi.

În cadrul experimentului cu studenţi, 96 participanţi au fost repartizaţi aleator într-unul dintre cele trei grupuri – unul de control, unul care avea pauze şi unul care permitea accesul la internet. Toţi subiecţii au fost rugaţi ca timp de 20 de minute să sublinieze cât mai multe litere „e” dintr-un text de 3.500 de cuvinte. Apoi, timp de zece minute au fost repartizaţi într-un dintre cele trei categorii.

Cei din grupul de control au fost rugaţi să grupeze nişte beţe în grupuri de câte cinci. Grupul care avea dreptul la pauze avea voie să aiba orice activitate în afară de navigarea pe Internet. Însă cei din cel de-al treilea grup au avut dreptul de a naviga pe anumite pagini de internet, printre care cele de ştiri, reţele sociale, jocuri online, divertisment şi cele dedicate hobby-urilor personale.

Toţi participanţii au fost nevoiţi la finalul celor zece minute să sublinieze totate literele „a” dintr-un text de 2.000 de cuvinte. Înainte ca experimentul să se încheie, participanţii au fost rugaţi să completeze un chestionar care să le măsoare nivelurile de plictiseală, epuizare mentală şi angajament psihologic.

Cercetătorii au declarat că grupul care a avut acces la internet a dat dovadă de mai multă productivitate decât cei care au aparţinut celorlate două grupuri. Aceştia au fost cu 16% mai productivi decât cei din grupul care a avut drept la pauză, dar nu acces la Internet şi cu 39% mai productivi decât cei din grupul de control. În plus, faţă de celelalte două grupuri, cei care au avut acces la internet au dat dovadă de un nivel semnificativ mai mic de epuizare mentală, plictiseală şi un nivel mai ridicat de angajament psihologic.

În cel de-al doilea studiu, absolvenţii unei şcoli de afaceri au primit un email ce conţinea un sondaj privind activităţile lor de la locul de muncă, în special timpul pe care îl petrec navigând pe internet şi răspunzând la emailuri, angajamentul psihologic pe care îl au faţă de munca lor şi efectele pozitive şi negative pe care aceştia le simt după ce accesează paginile de internet. Aproximativ 191 de absolvenţi au trimis un răspuns la acest sondaj, în jur de o treime din totalitatea celor solicitaţi.

Studiul a demonstrat că navigarea pe internet este asociată cu un efect pozitiv care este legat de stări mentale de optimism, interes şi alertă. În schimb, activitatea de a răspunde la emailuri este asociată cu efecte negative.

Întregul raport, intitulat „Impact of Cyberloafing on Psychological Engagement”, va fi prezentat printre multe altele în cadrul întâlnirii anuale de la Academia de Management. Întâlnirea de anul acesta va atrage 9.000 de profesori şi practicieni pentru o serie de subiecte referitoare la strategia de afaceri, organizarea corporatistă şi de investigaţii, locul de muncă, dezvoltarea tehnologiei, precum şi alte subiecte legate de administrare.

Sursa: Academy of Management